Stiati ca…

Sanatatea picioarelor

  • tonusul peretelui venos este controlat prin sistemul nervos simpatic? Stimularea terminatiilor nervoase adrenergice si eliberarea anumitor mediatori chimici (noradrenalina) induc contractia musculaturii parietale. Aceasta venoconstrictie poate fi una intensa (exemplu: spasmul aparut in urma introducerii unui cateter). Clinic, aceste reflexe vasomotoare pot fi observate in mod particular la nivelul membrelor superficiale, dar nu se intalnesc in cazul venelor de la nivel muscular. Anormalitati ale acestor reflexe pot constitui o cauza a aparitiei afectarii venoase. Diversi factori fiziologici pot influenta tonusul venos. Frigul, temperaturile scazute (dusurile cu apa rece), ortostatismul, munca fizica, stresul, respiratiile adanci, hiperventilatia sau manevra Valsalva, toate acestea duc la cresterea tonusului venos. Pe de alta parte, caldura (expunerea prelungita la soare, baile fierbinti, sauna), clinostatismul, produc o relaxare a sistemului venos. Beta blocantele, gliceril trinitratii si nitratii (adesea combinati cu beta blocantele in tratamentul anginei), barbituricele, reduc tonusul venos.
  • intoarcerea venoasa este influentata si de prezenta arterelor datorita pulsatiei arteriale, care preseaza venele situate in imediata vecinatate a acestora? Aceasta influenta regionala este si mai evidenta in cazul traseelor comune arterio-venoase, asa cum este cazul la nivelul membrelor inferioare. Presiunea aparuta la nivelul peretelui vascular in urma pulsatiei arteriale este transmisa catre vena din vecinatate. In urma acestui fapt, sangele venos circula in sens invers celui arterial, ca rezultat al actiunii valvelor venoase care se opun refluxului. Contributia pulsatiei arteriale in asigurarea intoarcerii venoase este fara indoiala limitata la indivizii sanatosi. Totusi, rolul ei poate creste in anumite situatii patologice (la paraplezici).
  • respiratia (alternanta miscarilor diafragmatice) joaca si ea un rol important in realizarea intoarcerii venoase? Acest lucru poate fi usor observat mai ales la nivelul venelor mari; de asemenea, este mai usor de remarcat daca pacientul este in clinostatism si se poate identifica mai usor la nivelul venei femurale decat al venei poplitee, cu un aparat Doppler. In timpul inspirului, cavitatea toracica expansioneaza, iar diafragmul este impins catre cavitatea abdominala. Aceasta conduce la o scadere a presiuni intratoracice, aparand un efect de suctiune la nivelul sistemului venos. In acelasi timp, cresterea presiunii intraabdominale tinde sa aplatizeze vena cava inferioara, impingand continutul venos al acesteia inspre torace, refluxul catre venele membrelor inferioare fiind impiedicat de prezenta sistemului valvular. Pe perioada expirului, diafragmul ascensioneaza in cavitatea toracica, iar sangele venos de la nivelul membrelor inferioare poate patrunde in cavitatea abdominala. Aceste faze respiratorii sunt mult mai evidente la indivizii cu o conformatie predominant toracic-respiratorie, decat la indivizii supraponderali, obezi sau pe perioada sarcinii la femei.
  • aritmiile pot reprezenta un factor de risc in cazurile de flebita? Cordul exercita la nivelul atriului drept o forta de aspiratie modesta, aceasta putand fi pusa mult mai bine in evidenta in imediata sa apropiere. Coborarea brusca a valvelor tricuspida si mitrala contribuie la un efect de aspiratie intra-atrial, mai ales atunci cand e vorba de o frecventa cardiaca crescuta. Cel de-al doilea varf al scurgerii venoase apare in diastola timpurie, in timpul umplerii rapide a ventriculului. Acest mecanism este afectat in prezenta aritmiilor, acestea constituind un factor de risc in cazurile de flebita.